Curtea de Apel Constanța a dispus anularea integrală a H.G. nr. 295/2025 privind Registrul general de evidență a salariaților – REGES-ONLINE, actul normativ prin care Guvernul a reglementat noua platformă electronică destinată evidenței salariaților. Soluția instanței nu este definitivă, astfel încât efectele juridice ale acesteia trebuie privite, cel puțin la acest moment, cu prudența necesară, în așteptarea eventualului recurs și a unei soluții definitive.

REGES-ONLINE a fost conceput ca o platformă informatică prin care angajatorii să completeze, să transmită, să gestioneze și să consulte datele referitoare la elementele contractelor individuale de muncă, respectiv încheierea, modificarea, suspendarea și încetarea acestora. În esență, proiectul urmărea trecerea de la sistemul Revisal la o formă digitalizată, centralizată și accesibilă online, atât pentru angajatori, cât și pentru salariați, cu posibilitatea ca aceștia din urmă să își poată vizualiza, descărca și tipări datele din registru, inclusiv pentru dovedirea vechimii în muncă sau în specialitate.

Deși obiectivul digitalizării evidenței raporturilor de muncă este, în sine, unul necesar și firesc, proiectul REGES-ONLINE a fost criticat încă de la momentul implementării sale. Criticile formulate de mediul profesional au vizat, în principal, lipsa unei consultări reale cu cei care urmau să utilizeze efectiv platforma, caracterul neclar sau contradictoriu al unor norme, introducerea unor obligații administrative suplimentare pentru angajatori și absența unei analize suficiente asupra impactului pe care noul sistem îl putea avea asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

Au fost semnalate, de asemenea, dificultăți tehnice și procedurale, întârzieri în accesarea platformei, erori de funcționare și riscul ca angajatorii să fie expuși unor sancțiuni pentru neîndeplinirea unor obligații care, în anumite situații, ar fi putut fi afectate chiar de blocaje ale sistemului informatic. Din această perspectivă, problema nu a fost opoziția față de digitalizare, ci modul concret în care digitalizarea a fost reglementată și pusă în aplicare.

Soluția pronunțată de Curtea de Apel Constanța readuce în discuție o exigență esențială în materia actelor administrative normative: modernizarea administrației publice nu poate fi realizată în afara principiilor de legalitate, previzibilitate, proporționalitate și transparență decizională. Cu atât mai mult atunci când un act normativ produce efecte directe asupra unui număr foarte mare de angajatori, specialiști în resurse umane, experți în legislația muncii și salariați, reglementarea trebuie să fie clară, coerentă și aplicabilă în condiții reale, nu doar în plan formal.

Prin urmare, hotărârea Curții de Apel Constanța nu trebuie înțeleasă ca o respingere a digitalizării evidenței salariaților, ci ca un semnal cu privire la modul în care asemenea reforme trebuie construite. Digitalizarea este necesară, însă ea trebuie realizată prin norme clare, cu o perioadă rezonabilă de adaptare, cu mecanisme tehnice funcționale și cu o consultare efectivă a profesioniștilor care vor folosi zilnic aceste instrumente.

Până la rămânerea definitivă a hotărârii, angajatorii și profesioniștii din domeniul legislației muncii trebuie să urmărească evoluția litigiului și eventualele comunicări oficiale ale autorităților, întrucât situația juridică a H.G. nr. 295/2025 nu este, la acest moment, definitiv tranșată.