Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională modificarea Codului de procedură civilă prin care urma să fie eliminată obligația ca hotărârile judecătorești să cuprindă, pe scurt, susținerile părților.

Decizia, pronunțată în urma sesizării formulate de Avocatul Poporului, reafirmă un principiu esențial: 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐡𝐨𝐭𝐚̆𝐫𝐚̂𝐫𝐢 𝐧𝐮 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭𝐚̆ 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐨𝐥𝐮𝐭̗𝐢𝐞𝐢 𝐬̗𝐢 𝐚 𝐚𝐫𝐠𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐞𝐢, 𝐜𝐢 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐫𝐞𝐟𝐥𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐬̗𝐢 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐬𝐮𝐚𝐥 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐩𝐫𝐨𝐧𝐮𝐧𝐭̗𝐚𝐭𝐚̆.

Potrivit comunicatului CCR, eliminarea acestor mențiuni ar fi afectat transparența actului de justiție și, implicit, dreptul la un proces echitabil garantat de art. 21 alin. (3) din Constituție. Curtea a arătat că prezentarea, chiar și succintă, a cererilor, apărărilor, excepțiilor și argumentelor formulate de părți permite înțelegerea limitelor învestirii instanței și a raționamentului care a condus la soluția pronunțată.

O dezbatere legitimă

Inițiativa legislativă urmărea simplificarea redactării hotărârilor și reducerea timpului necesar întocmirii acestora, într-un context în care instanțele se confruntă cu un volum ridicat de activitate.

Această preocupare este una legitimă. Durata redactării hotărârilor și încărcătura instanțelor reprezintă probleme reale ale sistemului judiciar.

Totuși, CCR a apreciat că eficientizarea procedurilor nu poate conduce la diminuarea unor elemente care contribuie la transparența și verificabilitatea actului de justiție. Calitatea unei hotărâri nu se măsoară exclusiv prin rapiditatea redactării, ci și prin capacitatea acesteia de a arăta că argumentele părților au fost identificate, analizate și valorificate în procesul deliberativ.

De ce contează această mențiune?

În practică, prezentarea pe scurt a susținerilor părților îndeplinește mai multe funcții importante.

Ea permite identificarea cadrului procesual în care instanța a fost învestită, facilitează verificarea respectării principiului contradictorialității și oferă instanței de control judiciar un reper clar pentru analiza motivelor de apel sau recurs.

Mai mult, pentru justițiabil, faptul că își regăsește argumentele reflectate în hotărâre reprezintă o garanție că acestea au fost avute în vedere înainte de pronunțarea soluției, chiar dacă nu au fost, în final, primite.

O opinie

Dincolo de implicațiile tehnice, această decizie readuce în discuție un aspect esențial: încrederea în justiție se construiește nu doar prin soluții corecte, ci și prin hotărâri suficient de clare încât părțile să poată înțelege parcursul logic al instanței.

Simplificarea procedurilor este necesară și trebuie încurajată acolo unde nu afectează garanțiile procesuale. Însă atunci când eficiența riscă să diminueze transparența motivării, echilibrul trebuie căutat cu prudență.

Decizia Curții Constituționale pare să transmită tocmai acest mesaj: o justiție eficientă este importantă, dar ea trebuie să rămână, în același timp, o justiție explicabilă și verificabilă.

Din perspectiva practicienilor, prezentarea succintă a susținerilor părților nu este un simplu element de formă. Ea constituie punctul de plecare al motivării și permite verificarea faptului că instanța a identificat corect limitele învestirii și a analizat argumentele esențiale ale participanților la proces. Tocmai de aceea, dezbaterea nu privește lungimea hotărârilor, ci calitatea și transparența acestora.