În decembrie 2025, legiuitorul român a operat una dintre cele mai ample reforme fiscale din ultimii ani prin adoptarea 𝐋𝐞𝐠𝐢𝐢 𝐧𝐫. 𝟐𝟑𝟗/𝟐𝟎𝟐𝟓 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐬𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐨𝐫 𝐦𝐚̆𝐬𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐝𝐫𝐞𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐬̗𝐢 𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐫𝐞𝐬𝐮𝐫𝐬𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐞 („𝐏𝐚𝐜𝐡𝐞𝐭𝐮𝐥 𝟐 𝐝𝐞 𝐦𝐚̆𝐬𝐮𝐫𝐢❞), publicată în Monitorul Oficial nr. 1160 din 15 decembrie 2025. Această lege, care a primit validarea de constituționalitate din partea Curții Constituționale a României, intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026 și aduce modificări extinse Codului fiscal, dar și altor acte normative cu impact asupra contribuabililor persoane fizice și juridice, precum și asupra administrațiilor locale și mediului de afaceri.

𝟏. 𝐂𝐚𝐝𝐫𝐮 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐬𝐥𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐬̗𝐢 𝐬𝐭𝐚𝐝𝐢𝐮 𝐝𝐞 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞

Legea nr. 239/2025 a fost adoptată de Parlament și promulgată de Președintele României în decembrie 2025, iar înainte de intrarea în vigoare a fost supusă controlului de constituționalitate. Curtea Constituțională a respins obiecțiile formulate, confirmând faptul că dispozițiile legale sunt conforme cu prevederile Constituției, ceea ce oferă certitudine juridică cu privire la aplicarea lor.

Marea majoritate a modificărilor fiscale se aplică, conform legii, începând cu data de 1 ianuarie 2026, ceea ce obligă contribuabilii, societățile comerciale, persoanele fizice și autoritățile fiscale să se adapteze rapid la noul cadru de impozitare.

𝟐. 𝐌𝐨𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆𝐫𝐢 𝐞𝐬𝐞𝐧𝐭̗𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐂𝐨𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥

a) Codul fiscal – Impozitul pe profit

Un capitol central al reformei îl reprezintă modificările aduse impozitului pe profit, în special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli semnificative efectuate către entități afiliate nerezidente. Pentru aceștia, legislația stabilește noi reguli de determinare a deductibilității, limitând la 1% din totalul cheltuielilor deductibile suma cheltuielilor aferente drepturilor de proprietate intelectuală, management sau consultanță în relația cu astfel de entități.

Această limitare vizează unele practici de optimizare fiscală și urmărește consolidarea bazei de impozitare, în contextul unei politici fiscale orientate spre creșterea veniturilor bugetare și limitarea practicilor fiscale agresive.

b) Impozite locale majore pentru bunurile de valoare mare

Un alt element semnificativ îl constituie majorarea impozitelor locale aplicabile bunurilor considerabile din patrimoniul persoanelor fizice sau juridice. Începând cu 1 ianuarie 2026, regimul de calcul al impozitelor pe clădiri, terenuri și vehicule va fi revizuit, limpezind criteriile de evaluare și reducând considerabil numărul excepțiilor de la plata acestora. Printre cele mai notabile schimbări se numără creșterea cotei de impozit de la 0,3% la 0,9% pentru clădirile și vehiculele considerate de mare valoare, cunoscută și ca „taxa pe lux”. Această modificare are un impact direct asupra proprietarilor, determinând creșterea costurilor de deținere a imobilelor și autovehiculelor de valoare ridicată.

Pentru a sprijini aplicarea acestor reglementări, se reglementează și funcționarea sistemului e-Proprietate, un registru centralizat care cuprinde date despre bunurile imobile din România, menit să eficientizeze colectarea taxelor și impozitelor la nivel local.

c) Impozit pe venit și contribuții sociale

În ceea ce privește persoanele fizice și veniturile independente, legislația introduce actualizări privind baza anuală de calcul pentru contribuția la sănătate, ajustând pragul maxim anual pentru calculul acestei contribuții de la 60 la 72 salarii minime brute pe țară. De asemenea, veniturile obținute din închirierea pe termen scurt a mai multor camere situate în locuințe personale sunt incluse în categoria veniturilor independente, cu reguli specifice de determinare a impozitului.

Și în ceea ce privește impozitele pe câștigurile de capital și veniturile obținute din tranzacții cu instrumente financiare sau criptomonede se operează modificări fiscale importante, reflectând o tendință generală de majorare a ratelor de impozitare în scopul consolidării veniturilor bugetare.

𝟑. 𝐀𝐥𝐭𝐞 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚̆𝐫𝐢 𝐫𝐞𝐥𝐞𝐯𝐚𝐧𝐭𝐞 𝐬̗𝐢 𝐢𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐜

a) Capital social și condiții pentru societăți comerciale

Printre alte dispoziții ale Pachetului 2 se află și modificări privind regimul capitalului social al societăților comerciale. Începând din 2026, pentru înființarea unei societăți cu răspundere limitată (SRL) este impus un capital social minim de 500 lei pentru firmele cu cifra de afaceri sub un anumit prag, iar pentru cele cu venituri mai mari criteriile de capital social sunt majorate proporțional.

Totodată, noul cadru impune ca toate persoanele juridice să dețină un cont bancar de plăți în România sau un cont la o unitate a Trezoreriei Statului, măsură menită să asigure transparența fluxurilor financiare și eficiența colectării fiscale.

b) Control fiscal și sancțiuni

Pachetul legislativ prelungește și înăsprește procedurile de control fiscal. Astfel, personalul autorităților fiscale, al Direcției Antifraudă a ANAF, Vămii și Inspecției Muncii este obligat, în desfășurarea inspecțiilor, să utilizeze camere video de corp pentru documentarea operațiunilor de control, consolidând astfel transparența și legalitatea procesului de verificare.

De asemenea, nivelul amenzilor pentru munca la negru a fost semnificativ majorat, ajungând până la 40.000 lei per persoană identificată, cu un plafon total de 1.000.000 lei, ceea ce reflectă un efort legislativ de combatere mai eficientă a practicilor ilegale pe piața muncii.

Totodată, a fost introdusă o taxă logistică de 25 lei pentru coletele importate din afara Uniunii Europene cu o valoare sub 150 euro, măsură cu efect imediat asupra comerțului electronic transfrontalier și a consumatorilor finali.

𝟒. 𝐂𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐢

Prin Legea nr. 239/2025, Pachetul 2 de măsuri fiscale restructurează în mod substanțial peisajul fiscal românesc. Modificările aduse Codului fiscal, impozitului pe profit, sistemului de impozite locale, veniturilor independente și contribuțiilor sociale conturează un cadru fiscal mai exigent, orientat spre creșterea eficienței colectării veniturilor la buget și reducerea abaterilor de la conformarea fiscală voluntară.

Totodată, măsurile privind capitalul social, controlul fiscal și sancțiunile mai aspre pentru practici ilegale reflectă o abordare mai strictă a autorităților față de comportamentul contribuabililor și mediul economic. În acest context, contribuabilii — persoane fizice sau juridice — trebuie să își revizuiască strategiile fiscale și de afaceri astfel încât să răspundă noilor cerințe normative care se vor aplica de la începutul anului 2026.