𝑂 𝑎𝑛𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎̆ 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑙𝑒𝑔𝑖𝑠𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑢𝑟𝑚𝑎̆𝑟𝑒𝑠̗𝑡𝑒 𝑒𝑙𝑖𝑚𝑖𝑛𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑒𝑥𝑒𝑐𝑢𝑡𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠𝑖𝑙𝑖𝑡𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡̗𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠𝑒 𝑠̗𝑖 𝑟𝑒𝑎𝑠̗𝑒𝑧𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑙𝑖𝑏𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑠𝑢𝑎𝑙 𝑖̂𝑛 𝑓𝑎𝑣𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑒𝑐𝑢𝑟𝑖𝑡𝑎̆𝑡̗𝑖𝑖 𝑗𝑢𝑟𝑖𝑑𝑖𝑐𝑒.

Legiuitorul român propune, în aceste zile, o inițiativă legislativă care se remarcă printr-o abordare echilibrată și orientată spre protejarea drepturilor fundamentale ale cetățeanului. Spre deosebire de așteptările publicului, proiectul nu are ca obiect ștergerea datoriilor și nici instituirea unei amnistii financiare, ci urmărește un obiectiv juridic esențial: încetarea executărilor silite inițiate pentru creanțe prescrise, fenomen care a generat, în practică, numeroase situații de abuz.

Inițiatorul proiectului subliniază că această intervenție legislativă are natura unei măsuri sociale, constituționale și aliniate standardelor europene, având menirea de a restabili încrederea cetățeanului în funcționarea corectă a sistemului juridic. Executarea silită, deși reprezintă un mecanism legitim într-un stat de drept, a devenit în anumite situații un instrument disproporționat, utilizat pentru valorificarea unor creanțe stinse prin efectul prescripției.

𝐏𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚 𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐚̆: 𝐞𝐱𝐞𝐜𝐮𝐭𝐚̆𝐫𝐢 𝐬𝐢𝐥𝐢𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐝𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢 𝐝𝐞 𝟏𝟎–𝟏𝟓 𝐚𝐧𝐢

Deși Codul civil și Codul de procedură civilă stabilesc termene clare de prescripție — trei ani pentru creanțele de drept privat, cinci ani pentru cele fiscale și zece ani pentru titlurile executorii reprezentate de hotărâri judecătorești — în practică aceste termene au fost relativizate. Datorii vechi de peste un deceniu au continuat să facă obiectul executării silite, în lipsa unui control efectiv privind existența dreptului material la acțiune.

Sursa acestei probleme este dublă:

1. instanțele nu verifică prescripția din oficiu, fiind necesară invocarea ei de către debitor;

2. termenul de 15 zile pentru contestația la executare este nerezonabil pentru persoanele fără pregătire juridică, în special în condițiile unei comunicări adesea formale a actelor de executare.

În paralel, multe societăți specializate în recuperarea creanțelor au achiziționat portofolii vechi, unele deja prescrise, iar executările au fost declanșate în baza unor înscrisuri datând uneori de peste 10–15 ani. În practică, o simplă notificare trimisă debitorului — fără valoare juridică în privința întreruperii prescripției — era utilizată pentru a susține că termenul a fost repornit.

𝐒𝐨𝐥𝐮𝐭̗𝐢𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐮𝐬𝐚̆: 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐜𝐫𝐢𝐩𝐭̗𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐨𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮 𝐬̗𝐢 𝐜𝐚𝐥𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐢 𝐜𝐚 𝐧𝐮𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐛𝐬𝐨𝐥𝐮𝐭𝐚̆

Proiectul de lege propune o reașezare profundă a procedurii execuționale. Printre elementele de reformă se numără:

– obligativitatea pentru instanțe și executori de a verifica din oficiu prescripția dreptului de a cere executarea silită;

– calificarea prescripției ca nulitate absolută, invocabilă în orice stare a procesului;

– instituirea unei proceduri de comunicare efectivă a actelor, prin confirmare de primire sau consemnarea refuzului;

– reglementarea strictă a modului în care prescripția poate fi întreruptă: exclusiv prin recunoașterea scrisă a datoriei sau prin acte judiciare, nu prin notificări unilaterale.

Totodată, proiectul clarifică statutul cesiunii de creanțe: tranzacționarea creanțelor rămâne permisă, însă executarea celor prescrise este interzisă, în acord cu efectele prescripției extinctive.

𝐀𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚𝐭𝐚̆ 𝐚 𝐧𝐨𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐧𝐨𝐫𝐦𝐞: 𝐨 𝐚𝐣𝐮𝐬𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐭𝐢𝐦𝐚̆

Reglementarea propusă nu modifică termenele de prescripție existente și nu produce efecte retroactive. Ea clarifică doar modul în care prescripția trebuie identificată și aplicată în cadrul procedurii execuționale.

Fiind vorba de norme de procedură, acestea se aplică imediat, inclusiv executărilor silite aflate în derulare, în deplin acord cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale privind aplicarea imediată a normelor procedurale.

𝐂𝐨𝐧𝐭𝐞𝐱𝐭 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧 𝐬̗𝐢 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐭𝐢𝐦𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆

Inițiativa legislativă este aliniată practicilor din state precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Spania, unde doar recunoașterea expresă a datoriei ori actele judiciare pot întrerupe prescripția. Reformele similare adoptate în alte jurisdicții au avut ca obiectiv consolidarea securității juridice și prevenirea executării excesive sau arbitrare.

Din perspectivă constituțională, proiectul este fundamentat pe:

– art. 1 alin. (3) și (5) – statul de drept și supremația Constituției;

– art. 21 – accesul liber la justiție;

– art. 44 – protecția dreptului de proprietate;

– jurisprudența CEDO privind echilibrul just între interesele creditorului și ale debitorului.

𝐈𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐬̗𝐢 𝐣𝐮𝐫𝐢𝐝𝐢𝐜: 𝐨 „𝐮𝐦𝐚𝐧𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞❞ 𝐚 𝐞𝐱𝐞𝐜𝐮𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐬𝐢𝐥𝐢𝐭𝐞

Adoptarea acestei legi ar:

-elimina practicile abuzive care au afectat zeci de mii de debitori;

– degreva instanțele de litigii inutile;

– restabili echitatea procedurală;

– consolida încrederea publicului în actul de justiție.

Reforma propusă este, în esență, o intervenție de igienă juridică, necesară într-un sistem în care forma a ajuns uneori să prevaleze asupra fondului.

𝐏𝐫𝐢𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ 𝐢𝐧𝐢𝐭̗𝐢𝐚𝐭𝐢𝐯𝐚̆, 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐮𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐟𝐢𝐫𝐦𝐚̆ 𝐮𝐧 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐢𝐮 𝐟𝐮𝐧𝐝𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥: 𝐞𝐱𝐞𝐜𝐮𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚̆ 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐞 𝐮𝐧 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐧𝐮 𝐝𝐞 𝐨𝐩𝐫𝐞𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞, 𝐢𝐚𝐫 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐬𝐮𝐚𝐥𝐚̆ 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐠𝐫𝐚𝐧𝐭𝐚̆ 𝐚 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧.

https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2025/b479.pdf?fbclid=IwY2xjawOGSVZleHRuA2FlbQIxMABicmlkETBQcTVwcE9ZQkNkYXRYZndTc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MghjYWxsc2l0ZQEyAAEeFHYs09iHaMgciPqfqLSJvVHDviATraJ4VpJYqTaBAjz2x4pi2-WnF3k175o_aem_NuUEr7WtIfiC1pJPrdC4BQ